Vineri, 6 octombrie, la Noaptea Alba a Galeriilor 2017-White Night of the Art Galleries, Imbold Pop Up Gallery aduce la Acuarela o expozitie de cahle pictate manufacturate in ultima fabrica de sobe manuale din Transilvania.
Expozitia este curatoriata de Alexu Toader, un tinar art director care a renuntat la claxoanele din Bucuresti pentru ciripiturile si viata domoala a satului Viscri, Brasov. „Teracota, mon amour!” este o colaborare intre Asociatia Imbold si Teracota Medias.
Alaturi de piesele ceramice, „Teracota, mon amour!” expune si o soba mobila cu cahle pictate, lipita cu pamint galben si montata de unul dintre sobarii de la Teracota.
Expozitia va fi disponibila in Bucuresti in perioada 6 octombrie – 6 noiembrie, urmind a fi relocata in Medias si Sibiu.
Fabrica de teracota din Medias a fost infiintata in anul 1906 si avea 25 de muncitori.
Dupa 110 ani, fabrica are aproximativ acelasi numar de angajati si produce cahle manuale folosind aceleasi tehnici si materiale ca in 1906. Fiecare cahla este turnata, finisata, glazurata si pictata manual.
in arhiva fabricii este adunata o colectie ampla de cahle si mulaje de cahle transilvanene, inclusiv reproduceri dupa sobe rare de la Muzeul Astra din Sibiu.
O parte dintre acestea vor fi turnate, pictate si expuse la Bucuresti in cadrul unei expozitii itinerante, lansata cu ocazia NAG 2017 la Bucuresti.
La eveniment va fi prezenta o parte din mica echipa a fabricii, inclusiv tinara sculptorita Costescu Nicoleta Iulia, absolventa a Universitatii Nationala de Arte din Bucuresti.
Cahlele pictate si soba vor fi insotite de explicatii si de un workshop de turnat cahle folosind matritele si lutul amestecat cu nisip cu care se lucreaza in fiecare zi in cadrul manufacturii.
Despre cuptorul de cahle se spune ca este unul dintre cele mai reprezentative artefacte din civilizatia romaneasca si, cu precadere, in cea ardeleana, un artefact capabil sa redea evenimente si schimbari petrecute la nivelul societatii din punct de vedere etnic, politic, social, economic etc.
"Sobele formate din placi ceramice, plate sau tubulare au devenit, timp de secole, pretextul unor continue inovatii tehnice si experiente artistice, decorative sau coloristice (…), transformand acesta constructie arhitectonica combinata combinata cu o instalatie de incalzire (…) intr-o adevarata capodopera artistica, simbolul pozitiei sociale, economice, al credintei religioase (…). – Prof. Dr. Corneliu Bucur, Muzeul Astra
Sobele cu cahle, produs de import occidental s-au raspandit initial in marile orase din Transilvania, bresle mestesugaresti specifice fiind atestate in 1376 in Sibiu, Sebes, Sighisoara si Orastie. Cele mai prestigioase sunt cele ale sasilor din Brasov si Sibiu, urmate de cele ale secuilor din Covasna si Harghita si de cei cele ale habanilor din Moravia.
Treptat cahlele s-au raspandit din mediul urban spre mediul rural si de la familiile nobiliare la taranii sau mestesugari romani instariti.
Olarii romani s-au inspirat din lucrarile breslelor orasenesti si au preluat aceeasi tehnica de lucru: presarea bulgarului de lut intr-o matrita din lemn moale (impodobita cu motive decorative reliefate).
Aceeasi tehnica este folosita si in prezent la Teracota Medias, matrita-negativ fiind acum sculptata manual in ipsos de un artist plastic si reprodusa apoi in serie pentru fiecare turnator.