S-au fudulit francofonii prin Bucurestiul toamnei asfaltarii noastre, ne-au privit de sus de pe culoarul unic, au urinat de veselie auzind o Coana Chirita ghiortzaind frantuzisme si minivacanta poporului s-a sfarsit. Ce-a ramas in urma visului de marire al Frantei?
S-au fudulit francofonii prin Bucurestiul toamnei asfaltarii noastre, ne-au privit de sus de pe culoarul unic, au urinat de veselie auzind o Coana Chirita ghiortzaind frantuzisme si minivacanta poporului s-a sfarsit. Ce-a ramas in urma visului de marire al Frantei? O ceainarie la adresa careia s-au postat multe comentarii negative pe Buk.ro: Rendez Vous! Intamplarea mi-a purtat pasii saptamana trecuta in doua locatii patronate de acest nume ce a devenit brand local: prima pe Edgar Quinet, si a doua (deschisa recent) pe Calea Floreasca. In prima se afuma o atmosfera cunoscuta, eterogena, cu pushtime tragand de-o Cola, amestecata cu persoane mai instarite pretextand aluri boeme si cunostinte in ale ceaiurilor. Ceaiuri care sunt mediocre, puse in plicuri, si cu apa din ceainic la jumatate din capacitate. Totul pentru o afacere buna, bazata pe ignoranta consumatorului dornic de fitze putin costisitoare. In a doua, am incercat sa intru vineri seara, pe la 21:30. Atmosfera tacuta, de sanatoriu. Nimeni la intrare. Intru in prima incapere: intuneric. Cand sa o incerc pe a doua apare un tinar bine spilcuit care imi spune un buna seara evident deranjat. Il intreb daca se poate bea un ceai. Raspunsul este politicos dar ferm: "Nu, am inchis." Ii atrag atentia ca la intrare e o placutza colorata frumos pe care scrie sa programul e pana la 23:00. Replica e demna de Caragiale: "Azi am inchis mai devreme!" 🙂 Bine, zic, sa-i spui ca l-am cautat! N-a sesizat poanta? nici nu m-as fi asteptat.