Am ajuns La Escu’ manata de o foame cumplita. Situat in zona Romana/Lahovari acest restaurant se intinde pe doua camere, una de fumatori alta de nefumatori, evident. Locul e cam stramt iar trecerea dintre cele doua camere se face prin niste "zabrele" atarnate la usa, de care isi lovesc constant ospatarii farfuriile.
Ne-am asezat la o masa si am observat ca eu aveam o furculita iar prietena mea cutitul, lucrul acesta a culminat cu faptul ca ospatarul ne-a impartit o apa plata in doua pahare, chiar daca comandasem doua. Se pare ca aici totul se imparte frateste…
Am comandat niste salate taranesti care aveau dressing de smantana, "smantana merge foarte bine cu puiul din salata"– a zis ospatarul….oribila combinatia…
Poate nu mi-am ales eu bine felul de mancare dar nu am ramas cu o parere prea buna. Mai ales ca la o masa de langa mine un domn parea foarte deranjat de fumul de tigara si tot deschidea usa restaurantului…vroiam sa-i zic "Poate nu observi?! Exista zona de nefumatori (cu mese libere), nu trebuie sa ma congelezi pe mine ca pe un pui de Crevedia!"
Singurul lucru care mi-a placut a fost modul in care aduc nota de plata: o cutiuta de lemn, destul de original…mai buna decat deja banala cartoteca cu "Va multumim"- ca va luam banii.
Locatie: CreamSideratii