Inflația, explicată într-o formă cât mai simplificată, reprezintă rata de creștere a prețului pentru diverse bunuri și servicii, în general a celor esențiale. Atunci când reușim să cumpărăm mai puține produse cu aceeași sumă de bani, deducem că există o scădere a puterii de cumpărare a monedei respective, de unde apare și inflația.
Fenomenul de inflație afectează multiple sectoare, categorii sociale și politici ale instituțiilor de reglementări financiare. Sunt afectate, de asemenea, comportamentele de cumpărare ale oamenilor și societăților, fiind vorba de volume mai mici sau produse mai slab calitative, dar mai accesibile.
Există mai multe forme prin care inflația și poate face simțită prezența. Spre exemplu, atunci când cererea este mai mare decât oferta, prețurile au tendințe de creștere. Chiar și costurile de producție pot afecta direct consumatorul – foarte puține sunt situațiile când companiile își asumă să acopere eventualele măriri de costuri din partea furnizorilor.
Impactul inflației diferitelor tipuri de investiții
Motivul pentru care se recomanda ca portofoliul investițional să fie cât mai variat este însăși inflația. Considerată unul dintre cei mai importanți factori care pot determina valoarea investițiilor unei persoane, inflația afectează – pozitiv sau negativ – comportamentul diferitelor tipuri de active.
Piața imobiliară, excluzând crizele imobiliare trecute, s-a demonstrat a fi un pilon rezistent în fața ultimelor perioade de criză, prețurile imobilelor fiind stabile, dacă nu chiar în creștere pe durata instabilităților economice care au afectat și România.
Piața bursiera și stocurile este volatilă și instabilă pe timp de inflație, fiind în balanță efectele pozitive pe care le poate avea creșterea prețurilor asupra valorii acțiunilor unei companii, cu volumul mai mic și rata redusă de cumpărare a consumatorilor.
Investițiile în metale prețioase, precum aurul, au fost dintotdeauna considerate printre cele mai sigure metode de a ține pasul inflației.
Relația dintre inflație și creșterea ratelor dobânzilor este complexă și adesea interconectată. Băncile centrale, responsabile de politica monetară în multe țări, folosesc în mod obișnuit ratele dobânzilor ca instrument pentru a gestiona inflația și creșterea economică. Iată cum funcționează relația:
1. Băncile centrale ajustează, în general prin creștere, ratele dobânzilor pe termen scurt. Atunci când inflația crește peste nivelul țintă stabilit de banca centrală, aceasta poate să crească ratele dobânzilor pentru a tempera activitatea economică și a reduce cheltuielile.
2. Pe măsură ce băncile centrale cresc ratele dobânzilor, costul împrumuturilor crește pentru afaceri și consumatori. Ratele dobânzilor mai ridicate fac împrumuturile mai scumpe, ducând la reducerea împrumuturilor și cheltuielilor. Acest lucru poate încetini activitatea economică și ajută la controlul inflației.
3. Creșterea ratelor dobânzilor are adesea un efect temperat asupra cheltuielilor consumatorilor și investițiilor în afaceri. Ratele dobânzilor mai ridicate pot descuraja și afacerile să inițieze proiecte noi sau să-și extindă operațiunile, deoarece costul finanțării crește.
Criptomonedele – modalitate eficientă de a-ți proteja economiile
Criptomonedele sunt monede precum leul pe care îl folosim zilnic, totuși, care există doar în format digital. Nu sunt controlate de o autoritate, un guvern sau o instituție bancară și au la bază mult prea cunoscuta tehnologie blockchain.
Dacă termenul blockchain nu este unul cunoscut, atunci ideea din spatele criptomonedelor este de a fi tranzacționate printr-o rețea foarte bine securizată, unde toate tranzacțiile sunt înregistrate și pot fi accesate transparent de către oricine.
Și totuși, cum pot fi criptomonedele – cu un istoric nu foarte îndepărtat, prima criptomonedă, Bitcoin, fiind lansată în anul 2009 – o modalitate de combatere a inflației?
Printre cele mai importante caracteristici ale Bitcoin, moneda care domină piața cripto de 15 ani, este descentralizarea. Aceasta se comportă ca un strat protector care ține departe orice tentativă de manipulare a pieței pentru moneda respectivă. Marea majoritate a monedelor digitale sunt descentralizate.
Volumul limitat de criptomonede este un și mai bun indiciu că moneda digitală în cauză este mai bine protejată în fața inflației. Multe dintre monedele obișnuite au tendința de a avea o putere de cumpărare redusă datorită posibilității de a tipări bani la nevoie.
Limita de 21 de milioane de Bitcoin este un aspect fundamental al designului acestei criptomonede, un element care contribuie la caracterul său deflaționist și la controlul său monetar strâns. Această limită este încorporată în codul sursă al Bitcoin și reprezintă numărul maxim de monede care pot fi emise vreodată.
Limitele stricte ale emitere de Bitcoin în timpul mineritului contribuie la caracterul deflaționist al Bitcoin. Scăderea progresivă a recompenselor și limita totală de 21 de milioane încurajează scăderea ofertei, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra valorii Bitcoin în timp.
Modificarea regulilor de obținere de Bitcoin ar necesita un consens semnificativ în rândul comunității de utilizatori și a minerilor. Schimbări majore ale protocolului necesită un grad înalt de consens și, până în prezent, există puține indicații că această comunitate ar accepta o astfel de schimbare.
Pot fi criptomonedele afectate de inflație?
Chiar și Bitcoinul, cunoscut drept „aurul digital” și una dintre puținele active digitale care pot fi rezistente împotriva inflației, poate experimenta acest fenomen. Inflația la criptomonede se întâmplă pe măsură ce tot mai multe monede sunt minate.
Cu toate acestea, cantitatea de Bitcoin pe care minerii o primesc de pe urma activității lor este redusă automat cu 50% o dată la 4 ani, astfel că rata inflației pentru Bitcoin ar urma să scadă progresiv până într-un punct în care prețul monedei se va stabiliza.
Criptomonede precum MultiversX pot fi, de altfel, considerate stabile în piață. Prețul EGLD (Elrond) a fost ușor variabil, de unde și statutul de monedă digitală cu volatilitate scăzută, dar care este încă afectată de perioadele de regresie sau progresie a pieței.
Pe de altă parte, criptomonedele alternative – denumite și altcoins sau stablecoins – pot fi subiectul inflației. Prețul lor este dat de puterea de cumpărare și de încrederea utilizatorilor în capabilitățile de a deveni o monedă stabilă. Teama de perioadele de instabilitate financiara globală împing adesea investitorii să migreze dinspre monedele fără un scop precis și o utilitate în viața de zi cu zi, îndreptându-se către monede digitale mai solide, cum ar fi Bitcoin, Ethereum sau Ripple.