Există compozitori care par să fi sculptat timpul însuși, cu precizia unui bijutier și grația unui poet. Maurice Ravel este, fără îndoială, unul dintre aceștia. La 150 de ani de la naștere, lumea muzicală îl sărbătorește pe meșterul sunetelor fine — autorul unui univers sonor în care exactitatea mecanismului se împletește cu melancolia visului.
Stravinski îl descria, cu o ironie tandră, drept „perfectul fabricant elvețian de ceasuri”. Dar Ravel a fost mai mult decât un artizan al ritmurilor: a fost un seducător al armoniilor, un dandy al simfonismului modern, un compozitor pentru care muzica a fost singura formă de iubire pe deplin trăită.
Vineri, 10 octombrie 2025, ora 19.00, Sala Radio își redeschide porțile pentru prima seară a noii stagiuni — un eveniment dedicat în întregime lui Ravel, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea. Programul este unul de neratat: Bolero, Daphnis și Chloé (suita nr. 2), Valsul și Concertul în sol pentru pian și orchestră, interpretat de tânăra și deja remarcabila pianistă Eva Garet, în vârstă de doar 19 ani.
Într-o lume muzicală dominată de contraste — între Wagner și Debussy, între tradiție și avangardă —, Ravel a ales calea lucidă a rafinamentului. Muzica sa e o eleganță în mișcare, un dans între precizie și pasiune. În Bolero, obsesia ritmică devine incantație; în Valsul, visul decadent al Vienei se transformă într-o metaforă despre prăbușirea unei epoci.
A-l asculta pe Ravel în concert e ca și cum ai privi mecanismul unui ceas de aur la microscop — și ai descoperi, printre rotițele sale, o inimă care bate.
Într-o seară de toamnă, când orașul pare să-și acordeze respirația după ritmul pașilor grăbiți, Sala Radio se deschide ca o catedrală a sunetului. Aerul are parfum de reverență și emoție, iar pe scenă, lumina se așază blând peste instrumente, ca o promisiune. În curând, totul va vibra sub vraja unui nume: Maurice Ravel.
Ravel, meșterul minuțios al armoniilor, compozitorul care și-a măsurat viața în accente și tăceri perfecte, revine în această seară prin partiturile sale de cristal. Fiecare notă e o pulsație a eleganței, fiecare orchestră un ceas elvețian care bate, paradoxal, în ritmul inimii. Din Daphnis și Chloé până la Bolero, din Valsul până la Concertul în sol, totul se transformă într-un miraj sonor – o lume care respiră, curge, se topește în lumină.
La pupitru, Gabriel Bebeșelea conduce orchestra ca un arhitect al emoției. Gestul său precis, dar plin de căldură, aduce la viață delicatețea și misterul partiturilor raveliene. Sub bagheta lui, fiecare crescendo e o undă de energie, fiecare tăcere – o reverie.
Apoi, în centrul scenei, apare Eva Garet – fragilă și luminoasă, dar cu o forță interioară care transformă clapele într-un instrument al respirației. Pianul devine pentru ea o prelungire a inimii. Degetele ei ating sunetele ca pe niște fire de mătase, iar din acea atingere se naște o magie stranie: o combinație între inocență și măiestrie, între puritate și foc.
Muzica lui Ravel se ridică deasupra sălii ca un abur de vis. În Bolero, ritmul devine o chemare hipnotică – o spirală care crește, se amplifică, și în cele din urmă se prăbușește într-un triumf sonor. Publicul respiră la unison, prins între fascinație și extaz. Este clipa în care timpul dispare, iar tot ce rămâne este vibrația.
Aceasta nu este doar o deschidere de stagiune. Este o seară a perfecțiunii și a pasiunii, o noapte în care muzica vorbește despre dor, rafinament și frumusețea care nu se demodează niciodată.
O seară în care Ravel trăiește din nou – prin mâinile unei tinere pianiste și prin gestul sigur al unui dirijor care știe că tăcerea dintre două note poate spune mai mult decât o simfonie întreagă.
Gabriel Bebeșelea – maestrul care redescoperă lumile uitate
Dirijorul Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai apreciați muzicieni români ai generației sale, este o prezență constantă pe scenele europene: Berlin, Toulouse, Singapore, Amsterdam. În același timp, este un cercetător al partiturilor uitate, un arheolog al muzicii vechi, pasionat de redescoperirea unor capodopere ignorate.
Cu eleganță și rigoare, Bebeșelea oferă publicului nu doar spectacole sonore, ci și călătorii în timp. La pupitrul Orchestrei Naționale Radio, el promite o seară în care Ravel va străluci din nou, cu acea lumină rece și hipnotică a perfecțiunii.
Eva Garet – povestea unei tinere pianiste care scrie viitorul
La doar 19 ani, Eva Garet are deja o biografie care pare desprinsă dintr-un roman despre genialitate și disciplină. Născută la București, formată la Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, Eva studiază astăzi la prestigioasa Universitate „Hanns Eisler” din Berlin.
Premii internaționale, concerte în marile săli europene, colaborări cu dirijori importanți — toate acestea se adună într-un portret care respiră maturitate și grație. Maestrul Vladimir Spivakov o numea „o nouă Kissin feminină”. În România, publicul a cunoscut-o deja prin interpretările sale tulburătoare din Rahmaninov și Ceaikovski.
La Sala Radio, Eva revine acum pentru a oferi publicului un Ravel plin de energie și culoare, într-o combinație rară de forță, claritate și poezie.
Alături de Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio (dirijat de Ciprian Țuțu), seara Ravel va fi nu doar o celebrare a unui compozitor, ci și o declarație de intenție: stagiunea 2025–2026 se deschide sub semnul excelenței și al redescoperirii bucuriei de a asculta muzică live.
Ravel spunea cândva că „singura poveste de dragoste pe care am trăit-o a fost cu muzica”. Poate că, ascultând Bolero-ul său în toată splendoarea orchestrării live, vom simți pentru câteva clipe că iubirea aceea ne aparține tuturor.