Opera Națională București deschide stagiunea 2026-2027 cu premiera operei „Tannhäuser” de Richard Wagner, o nouă producție semnată de regizorul Alexander von Pfeil, cu dirijorul Cristian Mandeal la pupitru. Primele două reprezentații au loc joi, 1 octombrie, și sâmbătă, 3 octombrie 2026, de la ora 18:00, pe scena ONB.
Scenografia este semnată de Dragoș Buhagiar, coregrafia de Violeta Dincă, iar lighting design-ul de Andrei Ignat. Din echipa de creație mai fac parte Mahour Arbabian, Alexandru Nagy și Irina Banea, asistenți de regie, și Raluca Popa, asistent costume. Spectacolul reunește Orchestra și Corul Operei Naționale București.
Alegerea unui titlu wagnerian pentru deschiderea stagiunii nu este o opțiune ușoară. „Tannhäuser” cere o distribuție solidă, un cor numeros și o orchestră capabilă să susțină o partitură densă pe durata a trei acte. Instituția îl descrie ca pe un titlu de mare complexitate vocală, orchestrală și dramaturgică.
Viziunea regizorală
Regizorul Alexander von Pfeil pune accent pe relația dintre spațiul scenic și lumea medievală evocată de Wagner, pe care o apropie de prezent:
„Scenografia lui Dragoș Buhagiar este, deopotrivă, simplă și complexă. Spațiul respiră amploarea pe care Wagner o căuta deja, permițând totodată treceri bruște între diferite planuri ale realității, încărcate de o forță arhaică. Vedem o lume stranie, îndepărtată: un Ev Mediu sumbru, care ar putea fi și al nostru.” (Alexander von Pfeil, regizor)
Producția citește opera ca pe portretul unei societăți rigide. Idealul iubirii pure, ridicat la rang de poezie transcendentă, stă alături de brutalitatea, misticismul și machismul personajului principal. Echipa de creație ridică întrebarea dacă acest ideal este autentic sau ipocrit.
În această lectură, Tannhäuser apare ca un personaj veșnic nemulțumit, a cărui revoltă rămâne mai mult declarativă. Elisabeth este cea care poartă adevărata dimensiune tragică a poveștii.
Povestea operei
Acțiunea urmărește conflictul interior al unui cavaler și poet care își mărturisește public rătăcirea, provocând scandal și condamnare. De aici, drumul său devine unul al vinovăției, al căinței și al căutării iertării.
Wagner transformă astfel o dramă personală într-o meditație amplă despre iubire, mântuire și puterea sacrificiului. Tensiunea dintre iubirea sacră și cea profană, alături de tema răscumpărării prin iubire, sunt motive care revin constant în creația compozitorului.
O operă rescrisă timp de decenii
Titlul complet al lucrării este „Tannhäuser und der Sängerkrieg auf Wartburg” („Tannhäuser și întrecerea cântăreților de la Wartburg”). Este o operă în trei acte, pentru care Wagner a scris atât muzica, cât și libretul, pornind de la două legende germane: cea a minnesängerului Tannhäuser și cea a concursului de poezie cântată de la castelul Wartburg, din Turingia.
Primele planuri și schițe muzicale datează din vara anului 1842. Compozitorul a lucrat efectiv la partitură între iulie 1843 și aprilie 1845. Premiera a avut loc la 19 octombrie 1845, la Teatrul Regal de Curte din Dresda, sub bagheta lui Wagner, care ocupa din 1842 funcția de Hofkapellmeister al orașului. Primirea a fost moderată, în parte din cauza unei distribuții considerate nepotrivite.
Cea mai cunoscută revizie a fost făcută pentru Opera din Paris, unde lucrarea a fost prezentată la 13 martie 1861. Tradiția casei cerea un balet, iar Wagner a introdus în primul act o scenă de balet la curtea lui Venus. Montarea s-a transformat însă într-un eșec răsunător: membrii Jockey Club-ului au perturbat trei reprezentații, iar compozitorul a retras producția. Episodul i-a închis definitiv drumul spre o carieră pariziană.
Wagner a continuat să modifice partitura și după 1861, inclusiv pentru montarea de la Viena din 1875. Astfel există mai multe versiuni ale operei, a căror elaborare s-a întins pe mai bine de trei decenii. Cu puțin timp înainte de moartea sa, în 1883, compozitorul îi spunea soției sale, Cosima, că încă mai datorează lumii adevăratul „Tannhäuser”.
Cristian Mandeal la pupitrul Operei
Conducerea muzicală îi aparține lui Cristian Mandeal, considerat unul dintre cei mai importanți dirijori români contemporani. Născut la Rupea, în județul Brașov, dirijorul a împlinit 80 de ani în aprilie 2026.
Revenirea sa la Opera Națională București are și o dimensiune biografică: după absolvirea studiilor la București, Mandeal a lucrat între 1974 și 1977 ca pianist corepetitor la Opera Română. A urmat o carieră de dirijor permanent la filarmonicile din Târgu Mureș și Cluj, iar din 1987 la Filarmonica „George Enescu” din București, instituție pe care a condus-o aproape două decenii ca prim-dirijor și director general.
S-a perfecționat cu Herbert von Karajan la Berlin și cu Sergiu Celibidache la München. În străinătate, a condus orchestre din Haifa, San Sebastian, Bolzano și Trento, Belgrad și Copenhaga. La Manchester a fost primul dirijor oaspete principal din istoria de 150 de ani a Orchestrei Hallé.
Mandeal a dirijat peste 60 de prime audiții absolute și a fost director artistic al Festivalului „George Enescu” la edițiile din 2001 și 2003. În 2002, la Festivalul de la Edinburgh, a condus premiera britanică a operei „Oedip” de George Enescu. Din 2008 lucrează constant cu Orchestra Română de Tineret. În ianuarie 2025 a primit Trofeul MUSICRIT pentru întreaga carieră.
Wagner în istoria Operei din București
Deschiderea stagiunii cu un titlu de Wagner are o rezonanță aparte pentru instituție. Compania Opera Română a debutat la 8 mai 1885, sub conducerea compozitorului George Stephănescu. În 1921, când opera bucureșteană a devenit instituție de sine stătătoare, prima sa producție a fost „Lohengrin” de Wagner, sub bagheta lui George Enescu.
Actuala clădire a operei, proiectată de arhitectul Octav Doicescu, a fost finalizată în 1953 și are o capacitate de 952 de locuri.
Distribuția
Producția este construită cu două distribuții, care includ soliști ai ONB și artiști invitați.
Joi, 1 octombrie 2026
- Tannhäuser: Cristian Mogoșan (invitat)
- Elisabeta: Yuliya Pogrebnyak (invitată)
- Wolfram von Eschenbach: Cătălin Toropoc
- Venus: Asineta Răducan (invitată)
- Hermann: Ștefan Lamatic (invitat)
- Walther von der Vogelweide: Mina Stavără (invitat)
- Heinrich der Schreiber: Andrei Lazăr
- Biterolf: Dan Indricău
- Reinmar von Zweter: Filip Panait
- Păstor și paj: Daniela Cârstea
Sâmbătă, 3 octombrie 2026
- Tannhäuser: Kristofer Lundin (invitat)
- Elisabeta: Marta Sandu Ofrim
- Wolfram von Eschenbach: Adrian Mărcan
- Venus: Asineta Răducan (invitată)
- Hermann: Daniel Pascariu (invitat)
- Walther von der Vogelweide: Mina Stavără (invitat)
- Heinrich der Schreiber: Andrei Lazăr
- Biterolf: Dan Indricău
- Reinmar von Zweter: Alexandru Matei
- Păstori și paji: Daniela Cârstea
Pregătirea muzicală a fost asigurată de Luminița Berariu, Liana Mareș, Ioana Maxim și Sabin Orbulescu. Sufleori sunt Elena Udila și Andrei Mamot.
Conferință de presă și bilete
Înaintea premierei, Opera Națională București organizează miercuri, 30 septembrie, de la ora 15:30, o conferință de presă în foaierul instituției. Vor participa regizorul Alexander von Pfeil, echipa de creație, dirijorul Cristian Mandeal, soliștii din rolurile principale și managerul general al ONB, Daniel Jinga.
Biletele pot fi cumpărate online, prin platforma de ticketing a Operei Naționale București, și de la Casa de Bilete a instituției.
Prin „Tannhäuser”, ONB propune la începutul noii stagiuni un spectacol în care tensiunea dintre dorință, credință, judecată și iertare capătă dimensiunea unei drame colective.