Cine a spus că teatrul clasic nu poate fi reinventat? În noua montare semnată de Vlad Zamfirescu, „O noapte furtunoasă” a lui Caragiale devine o festină de arome, culori și personaje aduse în prezent, fără a pierde însă parfumul mahalalei de altădată.
Aici, între schele și reparații, cu pisici ce miaună pe fundal și cu muzica inconfundabilă a lui Jean Moscopol, viața se scurge alert, tumultuos, ca un clocot interior de nestăpânit. Bucătăria devine centrul universului – locul unde se gătește nu doar mâncarea, ci și intrigile, certurile, trădările și pasiunile.
Niculae Urs îl construiește pe Jupân Dumitrache ca pe un adevărat „master chef” al casei, atent la detalii și posesiv în felul lui, în timp ce Mircea Rusu aduce un Nae Ipingescu savuros, cu accente de politică și bucătărie amestecate într-un comic irezistibil. Carmen Tănase face din Veta o păstrătoare de ordine, eleganță și dichis, prinsă între datorie și emoție, iar Vlad Zamfirescu, în rolul lui Chiriac, jonglează cu șarmul și viclenia personajului.
Dar poate cele mai surprinzătoare ipostaze vin de la Maia Morgenstern, care dă viață unei Zița explozive, intens comice, și de la Marius Manole, un Rică Venturiano fragil și ridicol deopotrivă, prins între ambiții patriotice și emoții personale. Spiridonul (interpretat de Gabriel Vatavu / Ștefan Radu) completează tabloul, cu naivitatea și hazul său inconfundabil.
Spectacolul pulsează de energie și umor, dar și de reflecții subtile. În acest spațiu viu, unde „poporul șade la masă”, se mănâncă, se discută, se luptă și se iubește, Caragiale ni se arată ca un contemporan al nostru – ironic, amar și delicios.
Scenografia semnată de Imelda Manu-Jipa și costumele create de Maria Ștefănescu adaugă spectaculozitate și autenticitate, în timp ce regia lui Vlad Zamfirescu reușește să transforme un text clasic într-o experiență scenică surprinzătoare și extrem de actuală.
„O noapte furtunoasă” rămâne, așa cum o știm, o comedie spumoasă despre spiritele românești – dar în această montare devine și un festin vizual și sonor, o masă la care suntem invitați cu toții, ca să râdem, să recunoaștem și să ne regăsim.