Un aspect pe care multă lume îl ignoră este că prima întâlnire nu e un examen pe care trebuie să îl treci, ci o oportunitate de a decide tu dacă el merită o a doua. Schimbând perspectiva asta, dintr-o dată presiunea scade considerabil și devii mult mai autentică, mai dezinvoltă și, paradoxal, mult mai atrăgătoare. Nu el te evaluează pe tine, voi doi vă evaluați reciproc, și asta e o diferență uriașă în toată dinamica serii.
Hai să fim sincere: prima întâlnire cu un barbat poate fi și super interesantă, și un coșmar total, în funcție de cum te pregătești și, mai ales, de cum te prezinți. Nu e vorba de a fi altcineva, ci de a fi cea mai bună versiune a ta, relaxată și prezentă, ceea ce, recunoaștem, e mai greu decât sună.
Primul lucru pe care îl recomandă aproape orice psiholog de relații este să alegi un loc neutru, public și cu o durată naturală de ieșire, adică un loc din care poți pleca decent după o oră dacă simți că nu merge, fără să fie awkward. O cafenea bună, un bar cu muzică liniștită, o plimbare printr-un parc cu cafele în mână, toate astea funcționează infinit mai bine decât un restaurant fancy unde ești prinsă trei ore față în față cu cineva pe care abia îl cunoști și unde tăcerile devin insuportabile la desert.
Îmbrăcatul este, evident, un subiect în sine, și nu pentru că trebuie să arăți într-un anumit fel pentru el, ci pentru că hainele în care te simți bine îți dau o energie complet diferită. Cercetările despre body language arată că postura și încrederea în sine sunt influențate direct de ce porți, deci dacă rochia aia te face să te simți confortabil și atrăgătoare în același timp, aia e alegerea corectă, indiferent de ce spune vreun ghid de modă.
La întâlnire propriu-zisă, cel mai mare greșeli pe care le fac fetele sunt fie să vorbească non-stop din nervozitate, fie să intre în modul interviu și să întrebe succesiv câte frate are, ce mașină conduce și unde vrea să fie peste cinci ani. Conversația ideală e una care se construiește organic, cu pauze, cu glume, cu mici devieri de la subiect, exact cum ar arăta o discuție cu o prietenă bună cu care nu te-ai văzut de ceva timp. Poți să îi povestești ceva amuzant care ți s-a întâmplat azi, poți să comentezi ceva din jur, un detaliu al locului sau o situație haioasă, și brusc dinamica devine mult mai reală și mai relaxată.
Telefonul îl bagi în geantă. Serios. Studiile despre percepția socială arată că simpla prezență vizibilă a telefonului pe masă scade calitatea percepută a interacțiunii, chiar dacă nu te uiți la el, pentru că creierul celuilalt înregistrează inconștient că atenția ta e potențial împărțită. Vrei să pari interesantă și interesată? Fii acolo, cu ochii pe el, cu capul în conversație.
Flirtul e bine venit, dar nu trebuie să fie forțat sau premeditat, funcționează cel mai bine când vine natural, dintr-un contact vizual ținut o secundă mai mult decât ar fi normal, dintr-un zâmbet la momentul potrivit sau dintr-un comentariu ușor ambiguu pe care amândoi îl înțelegeți. Nu trebuie să fii vulpea fatală din filme, trebuie doar să fii prezentă și să lași conversația să respire.
La final, indiferent cum a mers, nu lăsa lucrurile ambigue dacă nu vrei asta, un mesaj scurt după în care spui că ai avut o seară plăcută e complet normal și matur, și nu te face desperate, ci doar o persoană cu bun simț și comunicare clară, ceea ce, sincer, e rar și extrem de apreciat.
