Kartell cafe

0

Cautam adormita intr-o zi mohorata de toamna, o pata de culoare si-o bautura calda care sa ma activeze. Mergeam pe strazile cu dale noi din jurul batranului Lipscani, cand, inconjurata de masini parcate si de  grilajele ferestrelor de la Banca Nationala, vad in fata mea, printr-un perete de sticla o cafenea cu mult rosu – Kartell cafe. Deschid o usa de sticla si ma asez bucuroasa pe un scaun crin, cu manere in forma de petala si un spatar o petala mai mare, tocmai buna pentru a-ti agata haina in lipsa unui cuier. Astept nerabdatoare sa comand o cafea.
Cafenea cu muzica de pub. O piesa house, la un nivel de decibeli mult mai ridicat decat si-ar fi dorit s-asculte urechile mele adormite. Intre timp soseste si chelnerul si daca ma uit bine inteleg ca muzica e adaptata varstei personalului– toti par in jur de 20 de ani. Intre un cappuccino si un marocchino, aleg un cappuccino si aflu ca sunt marca Illy (bausem in Franta si ma gandeam ca trebuie sa fie bun). Apoi ma cufund in petalele rosii si ma uit. Ma uit pe pereti. Un amestec de stiluri, culori si ornamente, creat parca cu intentia de a-ti furniza subiecte in cazul unei crize de conversatie. La intrare vezi masti de carnaval – ai putea sa vorbesti de Venetia, esarfe din pene – si despre cabaret ai putea sa spui cate ceva si perdele grele, in colturi, ca niste cortine de spectacol. Sus, ornamente serpuite, un candelabru de salon de dans, atartat de un tavan ciuruit de zeci de spoturi luminoase si-n stanga mea doua oglinzi din "specii" diferite.
Bautura mult ravnita intarzie si hotarasc sa ma mut pe crinul-scaun din fata mea cu scopul de ai arunca priviri staruitoare chelnerului. N-a fost nevoie. Il vad venind cu ceasca aburinda. Beau. Bun. Raman aici si pot sa vad mai bine, un salon dreptunghiular, in care, pentru fiecare element decorativ se pare ca s-a asociat un scaun din aceiasi gama. Asta daca vreau sa gasesc o ordine in dezordine. Au forme si culori diferite si ca legatura sa mearga pana la capat, intamplarea face ca in dimineata asta si clientii au ales sa se aseze in silogism cu starea lor de spirit. In fata mea, pe fotolii cafenii, o fata isi descrie printre lacrimi universul ingramadit in jurul unui nume de baiat. Langa ea o prietena compasiva, a ales tot cafeniul-din solidaritate. In dreapta, pe fotolii rosiatice, doi indragostiti se pupa iar in stanga, doi domni discuta serios asezati pe visiniu. La plecare ma indrept catre baie si constat ca este un loc in care chiar iti trebuie energie sa ajungi. O scara inconjurata de fluturi de carton, apoi un hol cu flori desenate, o treapta, un alt hol si ma opresc in fata unei oglinzi mari cu un nud de femeie in relief. Ma gandesc ca sunt pe drumul ce bun (altfel ce sa caute o femeie dezbracata in locul ala) si merg inainte, pe un culoar lung urmarind o tulpina de planta desenata pe podea-vrejul de fasole. In capat, zaresc printr-o usa intre deschisa o copie fidela a nudului de la intrare. Am intrat cu gandul la presupusul nud de la domni, am pasit prin labirintul ingriji de culori si, din pacate, atunci cand am iesit a cazut si o piesa de la clanta.
E greu sa te-ngrijesti de-atata accesorii, mi-am spus, am urcat grabita si-am plecat catre toamna de pe strazile orasului.

Locatie: CreamSideratii

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.